Intrebarile din tema Refluxul gastroesofagian.

   [include grilele scoase]   [doar CM]   [doar CS]
< Inapoi

Pagina: 1  2  3  4  5  6  7  8  9  10     

1. [RGA00011] Explorarea de primă intenţie, în caz de apariie a semnalelor de “alarmă” şi pentru excluderea unui posibil cancer esofagian este: (pg. 256)
   A: manometria esofagiană
   B: endoscopia digestiva superioară
   C: tomografia computerizata toracică
   D: examenul baritat esogastroduodenal
   E: pH-metria
Vezi raspuns

2. [RGA00012] Testul cel mai sensibil pentru depistarea prezenţei refluxului acid intraesofagian este: (pg. 257)
   A: ecoendoscopia
   B: manometria esofagiană
   C: examenul baritat esogastroduodenal
   D: pH-metria
   E: endoscopia digestivă superioară
Vezi raspuns

3. [RGA00013] Esofagul Barrett se confirmă prin: (pg. 257-258)
   A: ecoendoscopie
   B: examen baritat esogastroduodenal
   C: endoscopie digestiva superioară cu biopsii multiple
   D: pH-metrie esofagiană
   E: endoscopie digestivă superioară care evidenţiază ascensionarea liniei Z
Vezi raspuns

4. [RGA00014] Frecvenţa urmăririi endoscopice a pacienţilor cu metaplazie intestinală la nivelul esofagului distal este determinată de: (pg. 258)
   A: scăderea în greutate
   B: existenţa simptomelor atipice
   C: gradul displaziei
   D: prezenţa tulburărilor motorii esofagiene
   E: eşecul terapiei cu inhibitori de pompă de protoni
Vezi raspuns

5. [RGA00015] În cazul esofagitelor severe şi în caz de insucces la terapia medicamentoasa, se poate recurge la: (pg. 259)
   A: inhibitori de pompă de protoni
   B: antiacide şi alginaţi
   C: diverse proceduri antireflux endoscopice sau chirurgicale
   D: blocanţi de receptori H2 histaminici
   E: regim igieno-dietetic
Vezi raspuns

6. [RGA00016] În faţa unui pacient tânar cu simptome tipice de boală de reflux şi fără semne de alarmă, de prima intenţie este: (pg. 259)
   A: efectuarea pH-metriei esofagiene
   B: sutura endoscopică a joncţiunii eso-gastrice
   C: fundoplicaturarea Nissen
   D: probă terapeutică, în principal cu inhibitori de pompă de protoni
   E: endoscopia digestiva superioară
Vezi raspuns

7. [RGA00017] Manometria esofagiană este recomandată în următoarele cazuri: (pg. 260)
   A: pacienţi care nu răspund la terapia empirică şi au un aspect normal la endoscopia digestivă superioară
   B: esofagul Barrett
   C: durere toracica noncardiacă
   D: disfagie prin stenoze esofagiene
   E: pacienţi cu ulceraţii esofagiene
Vezi raspuns

8. [RGA00018] La pacienţii cu boală de reflux gastroesofagian la care terapia antisecretorie empirică este ineficientă, se recomandă: (pg. 259)
   A: examen baritat esogastroduodenal
   B: intervenţie chirurgicală
   C: efectuarea unor proceduri antireflux endoscopice
   D: endoscopie digestivă superioară
   E: pH-metrie esofagiană
Vezi raspuns

9. [RGA00019] Conform recomandărilor AGA (American Gastroenterological Association), la pacienţii cu boală de reflux gastroesofagian care acuză disfagie se indică: (pg. 259)
   A: realizarea unor proceduri antireflux endoscopice sau chirurgicale
   B: endoscopie digestivă superioară cu biopsie
   C: examen baritat esogastroduodenal
   D: administrarea de antiacide si alginaţi
   E: utilizarea pe termen lung a unui tratament cu inhibitori de pompă de protoni
Vezi raspuns

10. [RGA00020] Referitor la utilizarea pH-metriei în boala de reflux gastroesofagian, următoarea afirmaţie este adevarată: (pg. 257)
   A: este utilizată doar în cazuri selecționate, precum pacienţi cu simptome tipice de boală de reflux gastroesofagian şi nonresponsivi la tratament
   B: se consideră ca există reflux acid când pH-ul esofagian este peste 4
   C: permite înregistrarea doar a frecvenţei episoadelor de reflux, fără a fi capabilă să cuantifice durata acestora
   D: înregistrează pH-ul la nivelul esofagului distal pe 12 ore
   E: se efectuează numai în servicii specializate
Vezi raspuns

Pagina: 1  2  3  4  5  6  7  8  9  10